Întrebări frecvente

Căile respiratorii se îngustează sau săculeții de aer sunt afectați. Expirația devine dificilă, iar capacitatea de efort scade. Cu tratament, simptomele și crizele pot fi reduse.

Apare mai ales după vârsta de 40 de ani, la persoanele care fumează sau au fumat în trecut. Însă poate apărea și la nefumători.

Nu.

În astm, îngustarea este de cele mai multe ori reversibilă cu medicamente și de obicei începe la vârstă tânără. În BPOC, în schimb, îngustarea este permanentă. Cele două pot și coexista.

Leziunile deja produse nu sunt reversibile. Dar boala poate fi tratată, evoluția ei poate fi încetinită, iar calitatea vieții poate fi îmbunătățită.

O cantitate mică de alcool nu agravează direct BPOC. Însă, împreună cu somniferele, poate deprima respirația și poate interacționa cu medicamentele. Consultați medicul dumneavoastră.

De obicei se dezvoltă treptat, de-a lungul anilor. În timpul unei crize, însă, starea se poate agrava în câteva zile.

Pot apărea dificultăți de respirație chiar și în repaus și nevoie permanentă de oxigen. Pot apărea și internări frecvente în spital, scădere în greutate și umflarea picioarelor. Detalii: BPOC în stadiu final.

Da.

Se pot vedea unele modificări, dar o radiografie normală nu arată că nu aveți BPOC. Pentru diagnostic este nevoie de spirometrie.

Flegma galben-verzuie și groasă poate fi un semn de infecție sau de criză. Dacă flegma conține sânge, mergeți neapărat la medic.

În funcție de spirometrie, stadiile sunt ușor, moderat, sever și foarte sever. În rapoarte sunt notate GOLD 1, 2, 3 și 4.

Este cel mai sever stadiu în funcție de spirometrie. Fluxul de aer este foarte limitat. Se țin cont de simptome, iar tratamentul se planifică individual.

Nevoia de a vă opri când mergeți pe teren plat, crize frecvente și dificultăți în activitățile zilnice.

Cu tratament medicamentos, stadiul de obicei nu se schimbă. La pacienții ale căror valori ale spirometriei se îmbunătățesc după tratamentul cu balon, stadiul poate regresa. Acest lucru variază de la o persoană la alta.

Decizia privind oxigenul se ia nu în funcție de stadiu, ci în funcție de nivelul de oxigen din sânge. Acest nivel se măsoară de obicei printr-o probă de sânge recoltată de la încheietura mâinii (gazometrie arterială). Detalii: Oxigenoterapia.

Variază foarte mult de la o persoană la alta. Stadiul, în sine, nu determină acest lucru. Contează și greutatea, capacitatea de a merge, frecvența crizelor și bolile asociate. Medicul dumneavoastră vă evaluează situația împreună cu dumneavoastră.

Pot apărea dificultăți de respirație în repaus, nevoia de oxigen și crize frecvente. Cu tratament, simptomele pot fi ameliorate.

Posibilitatea de a opri boala variază de la o persoană la alta. Renunțarea la fumat și prevenirea crizelor încetinesc evoluția.

La pacienți selecționați, da. Starea generală și riscul anestezic sunt decisive. Eligibilitatea se stabilește pe baza consultației și a investigațiilor.

La unii pacienți, nevoia de oxigen se poate reduce cu tratament. Decizia de a reduce oxigenul o ia medicul dumneavoastră, pe baza măsurătorilor.

Nu există un tratament care să inverseze leziunile deja produse. Există însă tratamente eficiente care țin sub control simptomele, crizele și progresia bolii.

Boala este permanentă. Cu un tratament bun, majoritatea pacienților pot duce ani de zile o viață activă.

În ultimii ani au apărut medicamente noi. S-au dezvoltat și tratamentele făcute cu un tub cu o cameră la vârf (bronhoscop). Însă afirmațiile despre un „leac sigur” nu sunt adevărate. Detalii: Tratamente noi.

Medicamentele de bază sunt inhalatoarele cu bronhodilatatoare cu durată lungă de acțiune, care lărgesc căile respiratorii. La unii pacienți se adaugă un inhalator cu cortizon.

Mai întâi se verifică dacă inhalatorul este folosit corect și regulat. Se analizează programul de exerciții, crizele și bolile asociate. Apoi se stabilește tipul bolii. Se iau în considerare opțiuni precum tratamentul cu balon sau valvele pentru plămâni.

Nu este posibil să scăpați de boală, dar este posibil să trăiți bine cu ea.

În ultimii ani au fost aprobate medicamente noi. Printre ele se numără medicamentele biologice administrate prin injecție (dupilumab, mepolizumab) și ensifentrina. Nu sunt potrivite pentru orice pacient. Medicul dumneavoastră face evaluarea.

Nu există un tratament care să elimine boala. Există însă opțiuni noi care reduc crizele și simptomele.

Deocamdată, nu. Aplicațiile cu celule stem sunt încă în stadiu experimental în BPOC și nu sunt recomandate ca tratament de rutină.

Nu, este o metodă aplicată de ani de zile. Publicațiile despre această metodă le găsiți pe pagina Publicații științifice.

Acest lucru se stabilește prin evaluarea valorilor dumneavoastră din sânge, a frecvenței crizelor, a tipului bolii și a tomografiei pulmonare.

În primul rând sunt necesare tratamente care deschid bronhiile îngustate. Primul pas este tratamentul regulat cu medicamente (inhalatoare). Dacă dificultățile de respirație persistă în ciuda medicamentelor, la pacienții potriviți se ia în considerare bronhoplastia cu balon. În funcție de starea emfizemului, se ia în considerare și tratamentul cu valve endobronșice. În timpul unui episod de dificultăți de respirație, trei lucruri aduc ușurare imediată. Acestea sunt respirația cu buzele țuguiate, poziția așezat, aplecat în față, și inhalatorul de salvare.

Este posibil să nu treacă complet, dar cu tratamentul corect se pot reduce semnificativ. La pacienții selecționați ale căror simptome persistă în ciuda medicamentelor, pot fi luate în considerare și alte opțiuni. Tratamentul cu balon sau valvele pentru plămâni sunt exemple.

Umflatul baloanelor poate antrena mușchii respiratori. Dar nu are nicio legătură cu „tratamentul BPOC cu balon”. Tratamentul cu balon este o procedură făcută în spital. Se face pe gură, cu un tub cu o cameră la vârf (bronhoscop).

Persoana trebuie să rămână calmă, să se așeze, să folosească respirația cu buzele țuguiate și să își ia medicamentul. Dacă nu se ameliorează, trebuie să meargă la urgențe.

Trebuie să se ferească de fumul de țigară, de aerul poluat și de infecții. Trebuie să își ia medicamentele regulat, să facă exerciții fizice și să își facă vaccinurile. Este important și să pregătească împreună cu medicul un plan pentru crize.

Dacă aveți nevoie de oxigen, trebuie să îl folosiți cel puțin 15 ore pe zi. Cel mai bine este să îl folosiți continuu, inclusiv în timpul somnului.

Debitul îl stabilește medicul dumneavoastră în funcție de măsurătorile oxigenului din sânge. Poate fi diferit pentru repaus, efort și somn.

La unii pacienți, nevoia de oxigen poate scădea cu tratament. Decizia se ia pe baza măsurătorilor.

Este posibil, cu un aparat portabil aprobat de compania aeriană și anunțând compania aeriană din timp.

Aceasta depinde de asigurarea dumneavoastră de sănătate și de condițiile poliței. Compania de asigurări vă poate cere un raport medical și o rețetă. Raportul îl întocmește medicul dumneavoastră.

Nu. Îl folosesc doar cei la care nivelul de oxigen din sânge este sub o anumită limită.

De obicei durează 7–14 zile. Recuperarea completă poate dura câteva săptămâni.

Majoritatea pacienților își revin. La unii pacienți însă apare o scădere permanentă a funcției pulmonare. De aceea, prevenirea crizelor este foarte importantă.

Poate fi necesar dacă flegma a devenit galben-verzuie și cantitatea ei a crescut sau dacă criza este severă. Decizia îi aparține medicului dumneavoastră.

Două sau mai multe crize pe an sunt considerate un risc ridicat. Internarea în spital din cauza unei crize este, de asemenea, un risc ridicat. În acest caz, tratamentul este reajustat.

Leziunile deja produse nu dispar. Dar progresia încetinește, simptomele scad și viața se prelungește.

În primele săptămâni, flegma poate crește, pentru că se curăță căile respiratorii. Această creștere scade de obicei în 1–3 luni.

Da. Renunțarea la fumat are beneficii la orice vârstă și în orice stadiu.

Nu este recomandată în BPOC. Trebuie preferate medicamentele aprobate și consilierea.

Pentru valvele pentru plămâni trebuie să renunțați mai întâi la fumat. În tratamentul cu balon, fumatul nu este, în sine, un impediment. Dar renunțarea face parte din tratament. Continuarea fumatului poate reduce beneficiul.

Trebuie să evite mâncărurile grele care produc gaze și sarea în exces. Trebuie să evite și fumatul și alcoolul în exces.

Renunțarea la fumat, folosirea regulată a medicamentelor, exercițiile fizice și reabilitarea pulmonară, precum și vaccinurile.

Poate antrena mușchii expirației. Însă exercițiile de respirație controlată și exercițiile pentru mușchii respiratori sunt mai eficiente.

Nu. Mersul pe jos cu dificultăți de respirație controlate vă crește forța. Faceți un plan împreună cu medicul dumneavoastră.

Dacă aveți BPOC și greutatea dumneavoastră este prea mică, da. Încercați să luați în greutate prin gustări bogate în proteine între mese.

Nu. Nu există niciun produs din plante despre care să se fi demonstrat că vindecă BPOC. Unele suplimente pot aduce doar o contribuție limitată.

Nu are efect terapeutic. Poate exista riscul de alergie și de interacțiuni medicamentoase.

Poate face parte din alimentație, dar nu este un tratament.

Dacă medicul dumneavoastră nu v-a recomandat restricție de lichide, consumul unei cantități mari de lichide ajută. Tusea controlată și un mediu umed ajută și ele. Dacă este nevoie, medicul vă prescrie un medicament expectorant.

Nu. Renunțarea la medicamente poate duce la o criză și la pierderea permanentă a funcției pulmonare.

Da. Tratamentul medicamentos reduce simptomele și crizele. La pacienții potriviți se poate aplica și bronhoplastia cu balon. În bronșita cronică, în bronhii cresc celulele care produc flegmă (celulele caliciforme). Tratamentul cu balon curăță suprafața îngroșată pe care se înmulțesc aceste celule. Cu cât aceste celule revin mai mult la nivelul normal, cu atât rezultatele durează mai mult.

Bronșita cronică poate deveni mortală dacă a dus la insuficiență respiratorie severă.

Renunțarea la fumat, inhalatorul potrivit și curățarea căilor respiratorii de flegmă. Dacă tusea durează mai mult de 8 săptămâni, sunt necesare o spirometrie și un consult pneumologic.

Pot apărea îngustarea fluxului de aer, crize frecvente și insuficiență respiratorie. Tratamentul precoce încetinește evoluția bolii.

Nu există niciun tratament din plante despre care să se fi demonstrat că funcționează. Detalii: Adevărul despre tratamentele din plante.

Pacienților cu BPOC avansată în care predomină tusea și flegma și ale căror simptome persistă în ciuda medicamentelor. Decizia se ia pe baza tomografiei pulmonare și a spirometriei.

Țesutul afectat nu se reface. Totuși, simptomele pot fi ținute sub control. La pacienți selecționați, dificultățile de respirație se pot reduce prin metodele de reducere a volumului pulmonar.

Da. Tomografia pulmonară este metoda care arată cel mai bine emfizemul și extinderea lui în plămâni.

În emfizem se pot forma bule mari de aer (bule de emfizem). Dacă acestea se rup, aerul poate pătrunde între foițele pleurei (pneumotorax). Aceasta este și cel mai important risc al tratamentului cu valve endobronșice.

Tratamentul cu balon nu se adresează emfizemului în sine. Se ia în considerare separat dacă predomină și tusea și flegma.

Trebuie investigat deficitul de alfa-1 antitripsină (o proteină care protejează plămânii). Aceasta este o afecțiune ereditară și se depistează printr-un test de sânge.